In Bucuresti s-au taiat un milion de copaci


Niculae Radulescu-Dobrogea, presedintele organizatiei de protectie a mediului Eco-Civica, vorbeste despre crimele ecologice comise de mai-marii capitalei dambovitene
„Zece mii de bucuresteni mor anual
din cauza conditiilor de mediu,
adica 27 de persoane pe zi”
- Sunteti un aparator impatimit al naturii. Este adevarat ca in Bucuresti s-au taiat in ultimii ani un milion de copaci?
- In Bucuresti s-au taiat un milion de copaci si inca alte 2 milioane in padurile din afara Capitalei.A ramas cam 25% din suprafata acoperita de arbori in 1989. S-a taiat fara mila, s-au facut case, banci, magazine, s-a betonat, s-au facut parcari, garaje, pe locul unde ar trebui sa fie arbori. Daca exista capitale mai putin verzi ca Bucurestiul, este numai pentru ca au o clima potrivnica, cum este cazul Atenei. Nu e si cazul nostru, unde predomina clima temperata, care face ca atunci cand ploua, sa izbucneasca vegetatia peste tot. Bucurestiul este si cea mai poluata capitala europeana, cu praf, cu noxe, al caror singur antidot ar fi tot copacii. Ei au o energie electrostatica in frunze, care retine praful, zgomotul, vantul. Fara ei, bucuresteanul inghite cele 273 tone de praf pe km2 cat exista in Capitala. Tot taierea copacilor provoaca si tornadele de vant din ultima vreme. Cu toate astea, orice accident devine un pretext pentru o noua decapitare. De pilda, in urma accidentului nefericit de acum cateva saptamani, cand un plop a cazut peste un tanar - s-a hotarat sa se taie toti copacii de pe marginea strazilor.O nebunie! Noi am propus niste masuri reale pentru ca astfel de accidente sa nu se mai produca, solutii necostisitoare si ecologice: sa se radiografieze copacii prezumtiv periculosi si, eventual, sa se „plombeze cariile” din ei, sa se toaleteze ramurile, ca sa se reduca suprafata de contact cu vijeliile, sa se ancoreze unii arbori, sa se cartografieze aliniamentele stradale si sa se completeze lipsurile de copaci, asa cum se intampla in toate tarile civilizate din lume. Conform normelor urbanistice, trebuie plantat cate un arbore la fiecare patru locuri de parcare. Se pot introduce tuburi speciale la radacina copacilor, pentru a putea fi udati mai usor, si astfel sa se previna uscarea lor. O alta solutie de bun-simt este ca fiecare locusor verde, exceptand evident parcurile, sa fie dat in custodia riveranului, adica sa fie in ingrijirea celui care este mai aproape de el. Daca Asociatiile de locatari ar sti ca locul verde din fata blocului este al lor, prin lege, eu sunt absolut convins ca l-ar ingriji, ca oamenii l-ar imprejmui, si-ar planta flori, chiar legume sau cate un copacel.
- As vrea sa declinati autoritatea pe care o are Organizatia Eco-Civica, pentru ca stim cu totii ca in Romania ecologistii sunt vazuti ca niste visatori excentrici…
- Eco-Civica este de cativa ani reprezentata in Comisia de Avizare Tehnica de pe langa Agentiile Regionale si Locale de Protectie a Mediului - Bucuresti, dar suntem si participanti in Agentia de protectie a Mediului Ilfov. Asta inseamna ca facem parte din Comisia de Mediu care da sau nu unda verde proiectelor ce implica mediul in Bucuresti si imprejurimi. Din comisie mai fac parte Apa Nova, Apele Romane, institutiile sanitare, Pompierii si altii. O sa spuneti ca acesta este un pas inainte, si asa ar trebui sa fie. Din pacate, asa cum spuneti, ecologistii sunt, in continuare, vazuti ca niste visatori. Dar adevarul este de partea noastra. In vreme ce Occidentul, in care ne pregatim sa intram, a transformat ecologia intr-o adevarata religie, depunand un efort colosal pentru a salva ceea ce a mai ramas din natura de altadata, problemele mediului se afla la noi intr-o stare de agonie, gata sa-si dea obstescul sfarsit. Pentru mine, protectia mediului este un crez, o datorie fata de echilibrul si armonia naturii, dar, din pacate, administrarea protectiei mediului in Romania este facuta numai de atei. Nu stiu cum nu le pasa deloc, cand Institutul de Sanatate Publica a facut un studiu amanuntit prin care s-a stabilit indubitabil ca 10 000 de bucuresteni mor anual din cauza conditiilor de mediu, adica 27 de bucuresteni pe zi, o cifra care ar trebui sa sensibilizeze cea mai rece inima…

2008 cel mai cald an din istorie


Anul 2008 se va numara printre zece cei mai calzi ani din 1850 incoace, prognozeaza meteorologii britanici. Dupa cum se stie, tot potrivit unui studiu britanic, incalzirea globala, cu toata seria de fenomene extreme, se va simti cu adevarat abia peste un an
Potrivit specialistilor, temperatura exterioara globala va creste in 2008 cu 0,37 grade Celsius peste ceea ce climatologii numesc o medie pe termen lung de 14 grade Celsius. Calculul a fost efectuat pe baza mediei temperaturilor exterioare inregistrate la nivel global intre 1961 si 1990, ne informeaza Ziua.

Aceasta crestere va fi suficienta pentru a clasa anul 2008 printre cei mai calzi. Recordul il detine insa, anul 1998, cand cresterea peste medie a fost de 0,52 grade Celsius. Cu toate acestea, fenomene ca El Nino si La Nina (n.r. - curenti anormali) au o influenta semnificativa asupra temperaturii exterioare globale si vor actiona pentru a limita temperaturile in 2008. Conform Serviciului Meteorologic britanic, cei mai calzi ani au fost in 1995, 1997, 1998 si fiecare an din 2000, recordurile temperaturilor lor globale fiind comparabile cu cele din 1850.

Potrivit EcoMagazin, "El Nina va inrautati dramatic clima" ."Fenomene ca El Nino si La Nina influenteaza puternic temperatura suprafetei Pamantului, la nivel global La Nina va limita temperatura in 2008, a declarat meteorologul britanic, Cris Folland, care a adaugat ca "incazirea globala va fi o problema odata cu scaderea in intensitate a curentului La Nina".

Ştiaţi că...

	... Ziua Mediului este pe 5 Iunie?
	"Cel mai potrivit moment să plantezi un copac a fost acum 20 ani. Următorul cel mai important moment este acum." (Anonim)?
	Fiecare stat de pe continentul american a adoptat oficial un copac şi o floare, în funcţie de aria geografică şi de trăsăturile specifice plantei? Primele plante au fost adoptate în anul 1893, când statul Minnesota a considerat special pentru regiunea sa pinul roşu şi papucul doamnei în culorile roz şi alb. De-a lungul secolului, alte state americane au urmat exemplul. Astfel, printre acestea se numără California care a adoptat bradul roşu californian şi macul californian, Florida, care s-a asociat cu palmierul şi cu floarea orange, Ilinois, care a adoptat stejarul alb şi violeta purpurie, Louisiana – chiparosul chel şi magnolia, Michigan, care a fost atras de pinul alb răsăritean şi floarea mărului, New York-ul optând pentru arţarul de zahăr şi trandafir. Ultima înregistrare a fost făcută în anul 1997 de către statul Alabama, care a ales să adopte pinul cu frunze lungi şi camelia.
	Anual, pe glob, covorul vegetal (păduri, culturi agricole, ierburi) produce peste 23 de miliarde de tone oxigen, peste 60% din acesta fiind produs de PĂDURI?
	În ţara noastră, anual, covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen?
	În zilele călduroase, un hectar de pădure elimină 180-200 kg de oxigen şi consumă 220-280 kg de dioxid de carbon?
	În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane?
	Un arbore de fag, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o oră 1,7 kg de oxigen, ceea ce reprezintă necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile?
	1000 km parcurşi de un automobil consumă necesarul unui om pentru un an?
	Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure consumă şi stochează 1,8 tone dioxid de carbon şi eliberează în atmosferă 1,3 tone de oxigen?
	Într-o pădure de foioase, de productivitate ridicată, se consumă anual şi se stochează în biomasă 40 tone dioxid de carbon şi se produc 30 de tone/ha oxigen, din care se consumă prin respiraţie aproximativ 13 tone/ha?
	Pădurea este scutul cel mai eficient de apărare a solului contra eroziunii, comparativ cu terenurile fără vegetaţie, unde eroziunea variază între 140-750 mc/an/ha? În pădure eroziunea este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.
	În regiunile împădurite din România turbiditatea medie a râurilor este sub 100 g/mc, faţă de până la 5000 g/mc cât ating râurile care curg prin zone puternic despădurite?
	Transportul de aluviuni din pădure poate atinge doar 0,5 mc/an/ha, faţă de 50-120 mc/an /ha pe terenurile agricole?
	Masivele forestiere micşorează eroziunea solului şi reduc încărcarea cu sedimente a apelor, menţinând mai puţin colmatate albiile râurilor, pâraielor şi lacurilor de acumulare?
	Dacă la marginea pădurii viteza vântului se consideră 100% la 50 m, în interior ea se reduce la jumătate, la 100 m scade la 25%, iar la 200 m atinge 2% din viteza iniţială?
	La vânturile obişnuite, de până la 3-4 m/s, de la aproximativ 100 m în adâncimea pădurii domneşte calmul?
	Volumul total de apă de pe glob se ridică la aproximativ 1370 mil. kmc, din care apa sărată din mări şi oceane 1330 mil. kmc, iar apa dulce aproximativ 40 mil. kmc?
	Apa dulce pe glob se găseşte: • în gheţari, 30 mil kmc; • în apele subterane, 8,3 mil kmc; • în lacuri, 0,13 mil kmc; • în râuri, 0,0013 mil kmc?
	Marele naturalist Buffon a afirmat: ”O ţară devine cu atât mai săracă în apă cu cât defrişează mai multe păduri”?
	Mănoasele văi ale Tigrului şi Eufratului s-au transformat în deşerturi după defrişarea totală a pădurilor din zonă?
	Coeficientul de scurgere a apelor pe versanţi, ştiinţific stabilit, are valori cuprinse între 0-1, variază în funcţie de gradul de împădurire şi este de: • 0,24 pentru un grad de împădurire de 90%; • 0,41 pentru un grad de împădurire de 57%; • 0,67 pentru un grad de împădurire de 13%?
	Vegetaţia forestieră reţine cantităţi importante de pulberi, estimate la 580-600 kg/an/ha?
	Un arboret de molid reţine anual 32t/ha pulberi, dublându-se în cazul unui arboret de fag?
	Perdele forestiere penetrabile, perpendiculare pe direcţia vântului, pot realiza o purificare cu 10% mai bună în terenul situat înaintea perdelei, pe o lăţime de 50-60 m şi în terenul din spatele perdelei, pe o lăţime de 200-250 m?

ce putem face

Planteaza un copac. Este o metoda foarte simpla, un copac absoarbe o tona de dioxid de carbon pe parcursul vietii lui.Cu cat mai multi copaci, cu atat mai bine, spune si prietenilor tai si plantati impreuna. Exista magazine de unde poti sa cumperi acesti copaci, gasesti si in marile centre comerciale. Intreaba mai multe despre copac si despre cum o sa creasca el in timp la magzinul specializat. Dupa aceasta gaseste un loc unde sa primesti aprobare sa-l plantezi. Poate ai un loc chiar in preajma blocului, intreaba administratorul daca poti sa plantezi. Scoate din priza ceea ce nu folosesti. Chiar daca este inchis, televizorul consuma energie, incarcatorul de la mobil uitat in priza dupa ce ai scos telefonul, uscatorul de par. Se foloseste energia pentru a pastra aprins un beculet al aparatului, a arata ceasul sau pentru cipul de memorie.Doar daca scoti din priza calculatorul, DVD playerul, televizorul, electrocasnicele cand nu le folosesti salvezi sute de kg de dioxid de carbon pe an! Mergi mai mult pe jos, cu bicicleta, cu mijloacele de transport in comun atunci cand ai posibilitatea. Incearca sa mergi cat mai des pe bicicleta sau pe jos, sa eviti sa conduci macar cateva zile pe saptamana. Acest lucru o sa duca la reducerea unei cantitati mari de dioxid de carbon pe an! Provoaca-ti prietenii, stabileste cu ei un program prin care sa va alegeti cateva zile pe saptamana in care sa nu mai conduceti! Organizati activitati care sa presupuna mersul pe jos, pe bicicleta. Si daca faceti acest lucru 2 zile pe saptamana, este un pas important in reducerea dioxidului de carbon! Schimbi masina sau cumperi o masina noua? Cauta masina care are un nivel de consum al benzinei eficient. Pot fii reduse mii de kilograme de dioxid de carbon prin cumpararea unei masini care are un consum cat mai redus! Inainte de a cumpara masina informeaza-te despre ceea ce doresti si intreaba care este consumul masinii pe care ti-o doresti. Poti elimina pana la 3.000 de kilograme de dioxid de carbon daca masina ta noua consuma mai putin. Lumina mai eficienta! Schimba becurile cu lumina incandescenta cu becurile cu lumina fluorescenta. Acestea consuma mai putina energie decat becurile normale. Studiile arata ca becurile cu lumina fluorescenta consuma cu 60% mai putin decat cele normale. Aceasta schimbare reduce cu pana la 300 de kilograme de dioxid de carbon pe an. Pe langa scaderea facturii la curent reusesti sa atingi si o cauza pentru Planeta. Prietenii tai stiu ca si ei pot folosi becuri cu un consum mai redus? Foloseste o franghie de rufe in loc de un uscator. Mai ales cand vremea iti permite este indicat sa lasi rufele sa se usuce singure decat sa le usuci cu un uscator. Se mai spune ca si pentru rufe este bine cand sunt lasate la uscat in aer liber, deoarece prind si un miros de curat, depinde si locul unde le lasi, dar daca toata lumea lasa rufele sa se usuce singure, poluarea o sa scada si ea. Cumpara produse proaspete in locul celor congelate. Dupa ce ne-am documentat am aflat ca mancarea congelata consuma de 10 ori mai multa energie. Cumpara mancare proaspata, gaseste un magazin care sa-ti ofere aceste produse si alege cei mai bun. Spune si celorlalti ca este important sa cumparam mancare proaspata. Informeaza si pe cei de langa tine despre aceste lucruri.

Vrem opinii

Desi este mai bine sa prevenim distrugerea/taierea arborilor din zona unde locuim, pentru ca ei ne ajuta sa respiram aer mai curat si deci sa traim mai sanatos, avem totusi dreptul sa intervenim in viata elementelor naturale care ne inconjoara.

CAP.V. NORME SPECIFICE PRIVIND PROTECTIA, CONSERVAREA SI DEZVOLTAREA PARCURILOR SI ZONELOR VERZI

Art.53. In vederea conservarii si dezvoltarii parcurilor, scuarurilor, spatiilor verzi din perimetrul municipiului, cat si protectia florei se interzice si constituie contraventie:

a) taierea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti, ori lastari cu sau fara ridicarea acestora;

b) insusirea de arbori, puieti ori lastari doborati de fenomene naturale sau taiati ori scosi din radacini, fara drept, de alte persoane;

c) distrugerea prin orice mijlocsau degradarea arborilor, puietilor, lastarilor, precum si degradarea mobilierului urbanistic aferent:

d) schimbarea destinatiei zonei verzi fara autorizatie;

e) circulatia cu motociclete sau vehicule, in parcuri;

f) pasunatul in parcuri, zone verzi, pe malurile raului Crisul Repede si pe strazile municipiului;

g) cosirea fara autorizatie a ierbii din parcurile si gradinile publice;

h) distrugerea de zone verzi amenajate cu gazon, gard viu, arbusti, arbori, flori anuale, bienale sau perene;

i) degradarea zonelor verzi prin rupere, calcare, taiere, etc.;

j) imprastierea, aruncarea sau folosirea de substante chimice toxice sau momeli otravite pe zonele verzi si in padurile ce apartin municipiului Oradea, fara asigurarea masurilor de protectie a faunei;

k) accesul cainilor in parcuri fara lesa si botnita;

l) distrugerea sau degradarea nucilor;

Taierea arborilor de nuc din afara fondului forestier se face numai in urmatoarele cazuri:

- nuci care au cel putin 1/3 din coroana uscata;

- nuci aflati pe suprafete pe care s-a autorizat construirea de obiective si a caror taiere nu se poate evita;

- nuci dezradacinati din cauze naturale.

Autorizatia de taiere a arborilor de nuc in cazurile prevazute la art.5, se elibereaza numai daca proprietarul sau cei care detin in administrare directa ori in folosinta arborele, se obliga sa planteze pe cheltuiala proprie, pe terenul detinut sau pe terenul repartizat de organele locale in termenul stabilit de acestea, trei nuci pentru fiecare nuc ce urmeaza a fi taiat.

Pentru a preintampina tragediile de acest gen este bine sa luati masuri pentru taierea copacilor uscati. Arborii pot fi taiati doar cu autorizatie de la primarie. Primul pas e sa trimiteti o cerere la Directia de Protectie a Mediului din primaria pe raza careia se afla copacul. In urma cererii va fi sau nu eliberat un aviz. Pe baza acestuia, reprezentantii administratiei domeniului public vor taia arborele.

Curiozitate

Avem o mare curiozitate. Urmatoarea intrebare o gasiti si mai jos dar noi vrem un raspuns mai concret.
2.Ce cantitate de hartie aruncati lunar?
14% - nu arunc
49% - sub 5kg
26% - 5-10 kg
11% - peste 10 kg

Acele persoane in proportie de 14% care au spus ca NU arunca hartia....ce fac cu ea?Asteptam raspunsurile voastre poate totusi gasim rezolvarea.
Oare o folosesc pe post de

Sondaj de opinie

Scopul distribuirii chestionarului a vizat doua aspecte:
-cantitatea de hartie estimata de elevi ca ar putea-o colecta
-oportunitatea demararii acestui proiect

Acest sondaj de opinie a fost distribuit in liceul nostru si uitati cam ce a iesit:
1. Considerati problema mediului dpdv ecologic una importanta?
98% - da
2% - nu

2.Ce cantitate de hartie aruncati lunar?
14% - nu arunc
49% - sub 5kg
26% - 5-10 kg
11% - peste 10 kg

3 . Stiti de existenta vreunei activitati de colectar a hartiei in orasul dumneavoastra?
34% - da
66% - nu

4. Considerati o astfel de campanie eficienta?
93% - da
5% - poate
2% - nu

5. Sunteti dispus/a sa participati la un astfel de proiect?
93% - da
7% - nu (nu am timp)

Parerea noastra : Situatia tragica a Romaniei privind defrisarile

Romania este o tara cu un relief extraordinar, care, conservat ca la carte, ar atrage anual mult mai multi turisti din strainatate si, lucru mult mai important, ne-ar face vietile mai frumoase si mai usoare.

Cu totii stim macar cate ceva despre politica ecologista a tarilor membre U.E. in care defrisarile ilegale sunt pedepsite mai mult decat aspru, iar cele legale sunt facute cu cap si nu din interese financiare. Dupa cum bine stim, Romania nu a ajuns inca inr-un astfel de stadiu, ea situandu-se inca intr-un top ale celor mai nepasatoare tari priving natura si mediul inconjurator.

Dorim sa ne facem auziti deoarece problema este mult mai grava decat pare. In contextul poluarilor masive din ultimele decenii, defrisarile nu sunt deloc binevenite, ci chiar am putea spune ca deja incep sa aduca dezavantaje de proportii noua, tuturor, celor care nu facem nimic in privinta asta. O atitudine pasiva nu este deloc corespunzatoare. Astfel consideram ca proiectul nostru este mai mult decat binevenit. Ne propunem colactari de hartie la nivelul liceului nostru si, de ce nu, o schimbare de mentalitati.

Un exemplu elocvent de tara in care defrisarile sunt facute cu foarte multa bagare de seama este Lituania. Membra U.E. de cativa ani, aceasta si-a insusit lectia foarte bine, astfel incat locuitorii, care traiesc in majoritate din agricultura si care adora natura, este o tara unde aurul verde conteaza foarte mult. De la intrarea in tara se simte un aer proaspat, curat. Acest lucru ne ambitioneaza sa devenim la fel, sa avem grija de mediu pentru ca, la randul lui, acesta sa poata avea grija de noi!!

Defrişările masive lasă România fără păduri

Goana nebună după aurul verde a văduvit România cu peste 120.000 de hectare de pădure. În zonele sărace ale ţării, lemnul este folosit ca monedă de schimb pentru ziua de mâine. De cealaltă parte a baricadei se găsesc bogaţii pădurilor, cei pentru care lemnul nu mai este o simplă monedă, ci miza unor afaceri cu adevărat înfloritoare.

Ne hăcuim pădurile pentru lemnul care aduce bani peste noapte. Oamenii săraci îşi riscă libertatea în schimbul câtorva milioane de lei şi fac puşcărie pentru trei lemne. Autorităţile locale nu pot stopa tăierile ilegale, asta pentru că fie sunt depăşite de situaţie, fie închid ochiul vigilent. Operatorii comerciali sunt protejaţi de cele mai multe ori de gardul casei proprietate personală, unde nu se poate intra decât cu acordul scris al proprietarului. Sunt mii de piedici şi alte mii de probleme, iar în spatele lor industria cu adevărat nocivă şi profitabilă a aurului verde îşi vede de drum. În zonele sărace ale ţării, tăierile ilegale sunt deja un fenomen. Corpul de Control a trimis Jurnalului Naţional un top al judeţelor în funcţie de numărul de gatere. Pe locul 1 se găseşte Harghita, cu 1.153 astfel de instalaţii, urmată fiind de judeţele Alba 688 şi Suceava cu 668.

ŢARA GATERELOR. Potrivit datelor furnizate de Corpul de Control al Ministerului Agriculturii, cele mai vânate păduri sunt cele din judeţele Maramureş, Bacău, Bistriţa, dar nici cele din sud nu se lasă mai prejos, judeţele Argeş şi Gorj adăugându-se şi ele pe listă. Nu este de mirare că sudul României se deşertifică şi că fenomenele extreme sunt deja la ele acasă. În ultimii ani, prin tăieri ilegale au fost brăcuite (n.r. – rărite) 95.007 hectare de pădure. Alte 32.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pământului. În urma proceselor de retrocedare, statul a rămas cu 4,2 milioane de hectare de pădure. Acestea însumează 26,7% din suprafaţa ţării, faţă de 29,3%, cât este media europeană. Diversele propuneri privind protejarea pădurilor care depăşesc 100 de ani de viaţă au rămas fără răspuns. O altă problemă o reprezintă defrişarea zonelor protejate de lege şi a rezervaţiilor naţionale. Mai mult decât atât, cei care au primit prin retrocedare suprafeţe de pădure taie ce vor şi cum vor, pe principiul ce este în curtea mea mă priveşte. LEMNUL RECUPERAT. Dacă tot avem aşa de multe gatere în ţara asta, şi în orice gospodărie poţi avea surpriza să găseşti o instalaţie de prelucrare a lemnului, ar trebui să folosim rumeguşul rezultat. "Acest rumeguş se poate valorifica prin nişte instalaţii relativ ieftine, în valoare de 10.000 euro. Astfel, acesta este compactat sub formă de brichete cilindrice care pot fi utilizate cu uşurinţă pentru încălzit. Un calcul simplu, în funcţie de tonele de rumeguş care sunt aruncate anual, demonstrează că, prin această prelucrare, am putea obţine 1.000.000 tone de brichete. Acestea ar putea fi folosite ca lemne de foc pentru cei din sudul ţării, de exemplu. În judeţul Mureş există o astfel de instalaţie. Cel care a cumpărat-o nu regretă deloc. Asta pentru că recuperarea rumeguşului s-a transformat într-o afacere deosebit de profitabilă. El transportă brichetele în Germania. Acolo sunt folosite tot ca lemn de foc. Nemţilor le place mirosul deosebit al lemnului din pădurile noastre. Acest mod de valorificare a făcut ca investiţia să fie recuperată uşor. Un prim pas ar putea să îl reprezinte o reglementare legislativă care să îi oblige pe operatori să valorifice acest rumeguş şi să nu îl mai arunce la întâmplare", a explicat Gheorghe Manea, preşedintele ONG-ului ARMEDD.

FURTUL LEMNULUI. Industria din spatele tăierilor abuzive este foarte bine structurată. De la documentele false care asigură un transport de lemn ilegal şi până la prelucrarea acestuia prin instalaţii de debitat neînregistrate, totul funcţionează ca uns. În detrimentul nostru. Inundaţiile, temperaturile toride din vara anului 2007 stau mărturie. Mai mult decât atât, cu trecerea timpului, furtul materialului lemnos a căpătat rafinamentul de care poate da dovadă un popor inventiv. Astfel, în acest moment autorităţile se confruntă cu un nou fenomen – falsificarea documentelor cu regim special. Astfel de documente sunt emise de Imprimeria Naţională şi sunt acte care aduc lemnul în legalitate. Cei interesaţi au reuşit pare-se să falsifice documentele emise de Imprimeria Naţională.

Soluţii viabile pentru mediul înconjurător

Am putea "înverzi" România prin acţiuni simple, dar care au un efect benefic asupra mediului. "Nu este greu să creăm adevărate culoare verzi. Acestea pot fi de-a lungul oricărui drum naţional sau cale ferată. Putem sădi nuci, aceştia nu sunt deloc sensibili şi sunt rezistenţi la perioadele secetoase. Au rădăcini pivotante, care ajung până la 25 de metri. Solul nu are o importanţă deosebită pentru ei şi sunt rezistenţi la dăunători. Să nu mai vorbim de faptul că nucile pot fi valorificate şi se pot obţine bani serioşi. Ar fi ideal să nu mai folosim lemnul de nuc pentru mobilă. Este într-adevăr foarte scump şi «pleacă» uşor în străinătate. A existat pe vremuri o lege a nucului care nu permitea tăierea lui. Acum ea nu mai există. Or, acum avem în pepinierele de la Geoagiu şi Giurgiu soiuri de nuc ce au nevoie de numai 5 ani pentru a deveni productivi şi nu de 20 de ani. De ce să nu ne folosim de soluţiile simpe, care ne sunt accesibilie?", a explicat Gheorghe Manea.